CASA GOSPODINELOR
Bine ai venit!
Clubul Gospodinelor te invita sa i te alaturi!
Ora exacta
Cautare
 
 

Rezultate pe:
 


Rechercher Cautare avansata

Stop 5 minute - Anunturi-
Cine este conectat?
In total sunt 3 utilizatori conectati: 0 Inregistrati, 0 Invizibil si 3 Vizitatori

Nici unul

[ Vizualizeaza toata lista ]


Recordul de utilizatori conectati a fost de 50, Mier Iun 14, 2017 5:10 am
Ultimele subiecte
» La o cafeluta
Lun Iul 01, 2013 1:54 am Scris de lili

» Ce mai gatim-2-
Lun Iul 01, 2013 1:53 am Scris de lili

» Negresa cu stafide
Sam Mar 16, 2013 4:49 am Scris de lili

» Meniu Craciun 2011
Joi Ian 05, 2012 2:51 am Scris de lili

» Cartofi "Jos Basescu"
Sam Dec 17, 2011 11:41 pm Scris de lili

» Torturi pentru femei, fete -Poze luate de pe internet -
Dum Dec 11, 2011 9:45 am Scris de lili

» Turta dulce
Mar Dec 06, 2011 10:51 pm Scris de lili

» Mititei din carne de porc facuti acasa
Mar Dec 06, 2011 10:46 pm Scris de lili

» Coronita de Craciun pentru usa- Realizata de Emma
Vin Dec 02, 2011 10:46 am Scris de lili

Calendar ortodox
Sponsori
Create your own banner at mybannermaker.com! Photobucket
Flux RSS


Yahoo! 
MSN 
AOL 
Netvibes 
Bloglines 


Vizitatori

counter globe
widgeo.net

Alimentatia moderna si sanatoasa

In jos

Alimentatia moderna si sanatoasa

Mesaj Scris de lili la data de Mar Iul 27, 2010 9:15 am

Introducere
Specificul alimentar este adanc intiparit in traditia societatii si in mentalitatea indivizilor. In general, acesta este extrem de rezistent la schimbari. In anumite conditii, populatia poate fi foarte receptiva si adopta extrem de rapid deprinderi de viata cu totul noi. Expertii Organizatiei Mondiale a Sanatatii (O.M.S.) considera ca peste tot in lume cresterea nivelului de trai si a accesibilitatii alimentelor este acompaniata de adoptarea unor obiceiuri alimentare nesanatoase cu consecinte majore in ce priveste incidenta bolilor de nutritie. In cursul de fata vom vedea cateva dintre tendintele care au aparut in alimentatia omului odata cu dezvoltarea industriala si cresterea nivelului de trai, ce consecinte negative au acestea asupra sanatatii si ce se poate face pentru a reduce riscurile asociate unei alimentatii necorespunzatoare, caracteristice tarilor dezvoltate.

Care este ponderea factorilor alimentari in aparitia bolilor cronice?
Cinci dintre cele zece cauze principale de deces din tarile dezvoltate au legatura cu alimentatia. Bolile cardiovasculare, bolile canceroase, bolile cerebrovasculare, diabetul zaharat, obezitatea, hipertensiunea arteriala, ateroscleroza, toate boli cronice netransmisibile, au devenit cauze tot mai insemnate de boala si de moarte prematura odata cu schimbarile profunde intervenite in alimentatia tarilor in curs de dezvoltare si a celor recent dezvoltate. Cifrele furnizate de oamenii de stiinta par sa confirme in mod regretabil adevarul ca majoritatea oamenilor isi sapa mormantul cu dintii.
Specialistii O.M.S. subliniaza ca factorii alimentari pot influenta nu numai starea prezenta de sanatate sau boala. Tot de alimentatie ar putea depinde daca in viitor individul va suferi sau nu de afectiuni cum sunt cancerul, bolile cardiovasculare sau diabetul zaharat.
Care sunt caracteristicile alimentatiei din tarile sarace si cele aflate in tranzitie?
Boli care pana recent erau considerate boli ale societatilor bogate au devenit la fel de frecvente in tarile mai sarace ca si in cele mai bogate. Aparenta saracie, decalajele nivelului de trai fata de lumea supra-industrializata nu ofera imunitate in fata consecintelor alimentatiei nesanatoase. Dimpotriva, in multe tari in curs de dezvoltare, la vechea povara a bolilor infectioase si a malnutritiei s-a adaugat recent si povara bolilor cronice netransmisibile.
Globalizarea economiei, circulatia tot mai facila a produselor alimentare la scara planetara au repercusiuni asupra obiceiurilor si traditiilor alimentare din cele mai indepartate zone. Modernizarea alimentatiei, pe nedrept numita asa, aduce cu sine modificari atat in ce priveste cantitatea de alimente consumata cat si in ce priveste calitatea acestora.
Cele mai semnificative caracteristici ale alimentatiei de tranzitie constau in: trecerea la o dieta mai bogata in calorii, cresterea ponderii grasimilor, cresterea consumului de zahar si dulciuri rafinate, excesul de sare, scaderea aportului de glucide complexe si de fibre alimentare, reducerea consumului de fructe, legume si zarzavaturi. Desigur, influenta negativa a unei astfel de alimentatii este accentuata de sedentarism, stres excesiv precum si de alti factori ce tin de stilul de viata.
Care sunt consecintele excesului de grasimi si de calorii?
Aportul crescut de grasimi este asociat cu cresterea riscului de obezitate, anumite forme de cancer si posibil cu cresterea riscului de boli ale veziculei biliare. Studiile arata o legatura stransa intre aportul de grasimi saturate, nivelul de colesterol sanguin si riscul crescut de boala coronariana.
Datele inregistrate in perioada 1970-2000 in toate tarile din lume evidentiaza o crestere remarcabila a cantitatii de grasime disponibila in alimentatie. De la aceasta crestere fac exceptie doar unele tari extrem de sarace din Africa. In general, consumul de grasimi creste in paralel cu cresterea venitului pe cap de locuitor. Un studiu efectuat in China arata ca veniturile suplimentare determina o crestere a consumului de grasimi in primul rand in clasele sociale cu venituri modeste si mai putin la cei cu venituri mai mari.
Cele mai importante surse de grasimi sunt carnea, produsele de carne, laptele si produsele lactate, uleiurile si grasimile alimentare din categoria untului si margarinei. Alimentele de origine animala au tendinta de a fi mai concentrate, atat in grasimi totale cat si in grasimi saturate, in comparatie cu alimentele de origine vegetala. Colesterolul provine in exclusivitate din produsele alimentare de origine animala.
Cresterea aportului de calorii este considerat unul dintre principalii factori de risc obezogen (care favorizeaza aparitia obezitatii). Grasimile alimentare furnizeaza de doua ori mai multe calorii decat celelalte substante nutritive. Exista studii care evidentiaza legatura dintre aportul excesiv de grasimi si cresterea riscului de obezitate. La randul ei, obezitatea duce la cresterea riscului fata de o serie de alte boli grave cum ar fi diabetul zaharat, hipertensiunea arteriala, atacul vascular cerebral, boala coronariana si anumite tipuri de cancer, in special cancerul uterin si mamar.
Statisticile furnizate de Organizatia pentru Agricultura si Alimente a O.N.U. arata ca in ultimele decenii, cantitatea totala de energie masurata in kilocalorii alimentare pe cap de locuitor si pe zi a crescut constant cu 450 de kcal/zi, iar in tarile in curs de dezvoltare chiar cu 600 kcal/zi.
Surplusul de calorii se datoreaza folosirii fara discernamant a alimentelor cu densitate calorica mare, in primul rand, grasimile, iar in al doilea rand, alimentele rafinate. Un rol important il joaca in aparitia unui surplus caloric relativ, viata sedentara, adica absenta sau insuficienta activitatilor fizice zilnice.

Care sunt consecintele consumului excesiv de sare?
Studiile arata o relatie intre aportul mare de sodiu si frecventa bolii hipertensive si a atacului vascular cerebral. Dupa cum se stie, sodiul constituie aproape jumatate din compozitia procentuala a sarii de bucatarie, aceasta fiind folosita pe scara larga la prepararea mancarurilor dar si la conservarea hranei. Desi sodiul este necesar pentru functionarea normala a functiilor organismului, cantitatea folosita in general, depaseste cu mult necesarul fiziologic de 1-3 grame pe zi.
Aportul excesiv de sare se explica nu numai prin preferinta pentru gustul sarat care se manifesta prin obiceiul de a adauga sare la consumarea mancarurilor ci si prin tendinta bucatareselor de a adauga o cantitate mare de sare la gatire. Expertii considera ca una din cauzele favorizante ale depasirii necesarului de sare este folosirea pe scara larga a produselor alimentare industriale, a conservelor si semipreparatelor. Aproximativ o treime din aportul total de sodiu provine din acest tip de hrana.

Care sunt consecintele consumului excesiv de zaharuri?
Studiile au aratat ca un consum excesiv de zahar si dulciuri rafinate are un rol major in aparitia cariilor dentare. Desi mai putin cert, abuzul de zahar si dulciuri este de asemenea suspectat in legatura cu unele boli respectiv manifestari patologice cum ar fi: obezitatea mai ales la copii, hipoglicemia reactiva, tulburarile de comportament la copii, dezechilibrele vitaminice si altele. Unii specialisti atribuie consumului de zaharuri un rol special in aparitia anumitor manifestari patologice ale obezitatii, cum ar fi cresterea excesiva a concentratiei insulinei in sange.
Zaharul intra in compozitia multor produse alimentare, fara ca prezenta lui sa fie remarcata. Iata cateva surse mascate de zahar: bauturile racoritoare, patiseriile, inghetata, gemul, dulceata, ciocolata etc. Asa-numitii "inlocuitori naturali" ai zaharului, cum ar fi de exemplu mierea sau siropul de artar, se includ si ei in categoria glucidelor simple si ca urmare trebuie sa figureze pe lista de alimente care pot duce la exces.
Care sunt consecintele consumului redus de glucidele complexe si fibre alimentare?
Alimentatia saraca in glucide complexe si fibre alimentare este asociata cu rate mai mari ale diverticulozei - o boala a intestinului gros. De asemenea, aceste populatii par sa prezinte un risc relativ crescut de boli canceroase in comparatie cu populatiile care consuma un regim bogat in fibre si glucide complexe. Exista studii care sugereaza ca un consum frecvent de fructe si legume ar putea reduce riscul de cancer pulmonar, de cancer de vezica si de anumite cancere ale tubului digestiv.
Motivul principal al lipsei sau insuficientei fibrelor din alimentatie este preferinta marcata pentru alimentele cu densitate calorica mare, sarace in material de "balast". Carnea, laptele, ouale, branzeturile nu contin fibre alimentare polizaharidice absolut de loc! Painea ar putea constitui o sursa importanta de fibre alimentare daca ar fi pregatita din faina integrala.

Cum putem corecta alimentatia de tranzitie?
Organizatiile medicale nationale si internationale si-au manifestat ingrijorarea fata tendintele constatate in ce priveste bolile cronice degenerative si au inceput sa elaboreze planuri si recomandari pentru a limita raspandirea in continuare a acestor boli cauzate de un mod de viata nesanatos. Iata in final o sinteza a directiilor trasate in ceea ce priveste alimentatia, de catre principalele organizatii cu cea mai inalta autoritate in materie (Organizatia Mondiala a Sanatatii, Asociatia Americana a Inimii -AHA si Societatea Americana a Cancerului - ACS).
- Reduceti cantitatea de grasimi totale, in special cantitatea de grasimi saturate si de colesterol alimentar!
- Limitati aportul caloric in asa fel incat sa pastrati o greutate corporala ideala!
- Cresteti cantitatea de glucide complexe si reduceti aportul de glucide rafinate (zahar rafinat)!
- Reduceti cantitatea de sare folosita si evitati condimentele cu efecte adverse!
Daca in locul formularilor mai tehnice preferati o singura recomandare cuprinzatoare puteti sa porniti de la esenta alimentatiei de tranzitie, asa cum o remarca expertii O.M.S: „Alimentatia traditionala, bazata preponderent pe produse de origine vegetala, a fost inlocuita cu o alimentatie bogata in grasimi si calorii, cu un continut substantial de produse de origine animala.”
Daca ati inteles esenta alimentatiei de tranzitie, recomandarea finala se impune de la sine. Pentru evitarea efectelor nedorite ale unui astfel de regim alimentar, nu va ramane decat sa schimbati sensul schimbarilor aduse de tranzitie, adica sa adoptati o alimentatie cat mai diversificata, bazata preponderent pe produse de origine vegetala.


avatar
lili
Admin

Scorpion Caine
Numarul mesajelor : 1526
Puncte : 9304
Reputatie : 7
Data nasterii : 30/10/1970
Data de inscriere : 14/02/2009
Varsta : 48
Localizare : Dej

Vezi profilul utilizatorului http://liligospodini.blogspot.com/

Sus In jos

Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum